Violența Domestică: Ce trebuie să stii si cum poate fi combătută legal

Violența domestică nu este doar o problemă socială, ci și o problemă juridică extrem de gravă, care lasă urme adânci atât fizic, cât și psihologic. Din păcate, mulți dintre cei afectați nu cunosc pe deplin drepturile pe care le au sau opțiunile legale disponibile pentru a se proteja.

În calitate de avocat, am văzut nenumărate cazuri în care victimele au ezitat să acționeze, fie din teamă, fie din lipsă de informații. Acest articol își propune să clarifice ce înseamnă violența domestică din punct de vedere legal și care sunt pașii pe care îi poți urma pentru a-ți face dreptate.

Ce este, legal vorbind, violența domestică?

Conform legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (actualizată), violența domestică este orice act de violență fizică, psihologică, sexuală, economică, socială sau cibernetică exercitat de un membru al familiei împotriva altui membru al familiei.

Forme de violență recunoscute legal:

• Fizică: lovire, îmbrâncire, strangulare, trântire etc.
• Psihologică: insulte, amenințări, manipulare, umilire.
• Sexuală: constrângere la acte sexuale împotriva voinței victimei.
• Economie: controlul total al resurselor financiare ale victimei.
• Socială: izolarea victimei de familie sau prieteni.
• Cibernetică: hărțuire online, controlul conturilor de social media.

Cine poate fi considerat agresor?

Legea definește ca „membru de familie” nu doar soțul sau soția, ci și:

• concubinul/concubina,
• fostul partener,
• părinții sau copiii,
• persoanele cu care victima locuiește în aceeași gospodărie.

Prin urmare, agresorul poate fi și un fost iubit, o rudă sau o persoană cu care victima a împărțit un spațiu de locuit, chiar dacă nu există o legătură legală de rudenie.

Ce poate face victima?

1. Ordinul de protecție provizoriu (OPP)

Poliția are autoritatea de a emite un ordin de protecție provizoriu, valabil 5 zile, atunci când constată că viața, integritatea fizică sau psihică a victimei este pusă în pericol. Acest ordin poate impune, printre altele:

• evacuarea agresorului din locuință,
• interzicerea contactului cu victima,
• interzicerea apropierea de anumite locuri (locul de muncă, școală etc.).

2. Ordinul de protecție (OP) emis de instanță

Victima poate solicita, prin avocat sau personal, un ordin de protecție în instanță. Acesta este valabil până la 6 luni și poate include măsuri similare cu OPP-ul, dar pe termen mai lung. Procedura este gratuită și se judecă în regim de urgență.

3. Plângerea penală

Violența domestică este infracțiune! Poate fi pedepsită cu închisoare sau cu amendă penală, în funcție de gravitate. Victima poate depune plângere penală împotriva agresorului în termen de 3 luni de la data faptei (în cazurile de vătămare ușoară), dar în unele cazuri, urmărirea penală se face din oficiu.

Greșeli frecvente pe care victimele le fac:

Se întorc la agresor fără garanții: De multe ori, agresorii promit schimbare, dar fără ajutor psihologic real și fără supraveghere legală, recidiva este frecventă.

Nu păstrează dovezi: Mesaje, poze cu urme de lovituri, înregistrări audio sau video pot fi extrem de importante în instanță.

Renunță la plângere din teamă sau presiune familială: Este important să înțelegi că doar tu poți rupe cercul abuzului.

Cred că „nu vor fi crezute”: Legea protejează victima, iar instanțele din România devin tot mai sensibile la aceste cazuri.

Violența domestică nu este o problemă privată – este o infracțiune. Iar tăcerea nu este o soluție. Există căi legale clare pentru protecția victimelor și sancționarea agresorilor. Nimeni nu merită să trăiască în frică. Dacă te afli într-o astfel de situație, nu ezita să ceri ajutorul unui avocat specializat. Legea este de partea ta, dar trebuie să ai curajul să o folosești.